La nivel internațional se estimează că aproximativ 275 de milioane de oameni suferă de tulburări de anxietate, aproximativ 4% din populația globului. În articolul de față vom afla mai multe despre anxietate și rolul ei benefic, dar și despre situațiile în care anxietatea devine o problemă și se transformă în tulburare anxioasă și cum o putem trata.
Anxietatea reprezintă o stare emoțională caracterizată de îngrijorări, senzații de tensiune și
schimbări fiziologice, cum ar fi palpitațiile, tremorul, amețeală, disconfort epigastric, transpirații.
Este una dintre cele mai întâlnite emoții umane și este normal să simțim anxietate ocazional.
Laura Crăciun, psiho-oncolog și psihoterapeut, definește anxietatea drept un mecanism care ne
ajută să ne confruntăm cu situații potențial periculoase. Mai mult decât atât, reacțiile fiziologice
cauzate de anxietate au rol de protecție, ajutându-ne să fim pregătiți în fața pericolului,
declanșând ori nevoia de a lupta (fight), ori pe cea de a fugi (flight) de amenințarea imediată.
Anxietatea devine o problemă atunci când se transformă într-o tulburare
anxioasă. Acest fenomen se produce atunci când nivelul îngrijorărilor și
fricilor este disproporționat față de situația reală și este afectată
funcționalitatea în arii importante din viața omului, cum ar fi activitatea
profesională, socială și viața de zi cu zi.
Putem vorbi despre o tulburare atunci când persistența simptomelor – frica
excesivă, anxietatea intensă și perturbările de comportament – se manifestă pe
o durată de cel puțin câteva luni, cu episoade repetate.
Tulburările de anxietate includ: tulburare de anxietate generalizată,
tulburarea de anxietate socială (fobie socială), fobiile specifice (frica de
animale, înălțime, injecții etc.), tulburarea de panică (atacul de panică),
agorafobia, anxietatea de separare, mutismul selectiv (incapacitate frecventă
de a vorbi în situații sociale, de exemplu la școală), acestea fiind cele mai des
întâlnite, afirmă Laura Crăciun.
Cine riscă să dezvolte anxietate și care sunt simptomele?
Anxietatea se poate dezvolta încă din copilărie, cu precădere acolo unde există un mediu familial
nesigur, dezorganizat, unde există episoade de violență, divorțul părinților, pierderea unei
persoane semnificative. Trauma (existența unui eveniment traumatic) poate duce la dezvoltarea
unei tulburări anxioase, indiferent de vârstă.
De asemenea, existența unei boli grave poate provoca o stare de anxietate intensă, ce poate duce
la îngrijorări semnificative despre tratament și incertitudinea viitorului.
În cazul unor persoane cu anumite tipuri de personalitate s-a demonstrat că sunt mai predispuse
la tulburări de anxietate față de alte persoane. De asemenea, poate exista un risc mai mare de
dezvoltare a unei tulburări anxioase dacă există un istoric familial cu tulburare de anxietate. Nu
în ultimul rând, consumul de droguri sau alcool poate cauza sau agrava anxietatea.
- Simptomele anxietății variază în mod normal, de la o persoană la alta, în funcție de intensitatea
- și specificul tulburării, iar cele mai frecvente sunt:
- Starea de îngrijorare, teama de ceea ce urmează, nervozitate
- Senzație de oboseală frecventă, stare de neliniște, dificultatea de a controla îngrijorarea,
- dificultate de concentrare
- Atacurile bruște de frică intensă (atacul de panică)
- Frica de necunoscut, de întuneric, de persoane, de animale, de aglomerație
- Insomnie – dificultatea de a adormi și a avea un somn liniștit
- Tonus muscular crescut, cefalee, agitație psihomotorie
- Simptome gastrointestinale – dificultăți la înghițire, dureri abdominale, greață, vomă, tranzit
- accelerat, constipație
- Simptome cardiovasculare – vertij, transpirații, palpitații, paloare, hiperventilația, mâini sau
- picioare reci
- Depresie – tulburare cu care se asociază frecvent (tulburarea depresiv-anxioasă)
Frica de necunoscut – trăsătură de personalitate care stă la baza
tulburărilor de anxietate?
Frica de necunoscut, sau anxietatea anticipativă, cum mai este ea denumită în limbajul de
specialitate, este prezentă la majoritatea oamenilor într-o măsură mai mică sau mai mare. Este
normală și, până la un punct, adaptativă, dar uneori poate deveni dominantă, o adevărată
trăsătură de personalitate.
Există studii bine documentate care confirmă o legătură certă între frica de
necunoscut și anxietatea ca tulburare psihică (Dr. S. Gorka, Dr. K. Luan Phan,
2017). Persoanele afectate nu pot să își imagineze scenarii proiectate în viitor
(legate mai ales de propria persoană, dar nu numai) fără a alege cele mai
sumbre și nefavorabile posibilități, pe scurt – fără a catastrofiza. Evident,
aceasta crește nivelul de stres și îngrijorare, putând ajunge ușor în zona
patologicului – tulburare de anxietate, adaugă Laura Crăciun, psiho-oncolog
și psihoterapeut.Craciun Laura
Atunci când apar semne ale anxietății la un nivel mai ridicat față o perioadă anterioară, persoana
în cauză poate face un prim pas mergând la medicul de familie, unde trebuie să se excludă
posibilitatea ca starea de anxietate să fie cauzată de o boală fizică, existența unui tratament
medicamentos sau abuzul/sevrajul de alcool sau droguri.
Dacă aceste criterii sunt excluse, se face o evaluare psihologică de către un
medic psihiatru sau psiholog clinician. Acesta folosește ca metode de
diagnosticare interviul clinic – unde se discută despre gândurile, emoțiile,
comportamentele persoanei, ce factori de stres există în viața persoanei, dacă
există un istoric familial de boli psihiatrice -, apoi se administrează probe
obiective pentru anxietate (de exemplu: Scala de Anxietate Hamilton, Scala
STAI – Inventarul de anxietate stare-trăsătură).
Specialiștii în domeniu folosesc ca ghid de diagnostic ICD-10 (Clasificarea
tulburărilor mentale și de comportament) sau DSM V(Manual de diagnostic și
clasificare statistică a tulburărilor mintale). Cu toate acestea, diagnosticarea
poate fi îngreunată de existența unor comorbidități, avertizează Laura
Crăciun, psiho-oncolog și psihoterapeut.
Ce alte afecțiuni pot să apară din cauza anxietății?
Conform Tratatului de psihopatologie și psihiatrie pentru psihologi (Florin Tudose, 2020),
afecțiunile somatice care pot apărea în cazul anxietății sunt:
- anemia
- angina pectorală
- astm
- aritmii cardiace
- cardiomiopatii
- sindrom carcinoid
- sindrom Cushing
- bronhopneumopatie cronică obstructivă (BPOC)
- hipertiroidism
- hipoglicemie
- simptome de menopauză
- pneumotorax
- edem pulmonar
- vertij
Ce schimbări putem face în viața noastră pentru a diminua anxietatea?
Se recomandă tehnici de relaxare, tehnici de respirație, tehnici de tip mindfulness, practicarea
unor activități fizice cum ar fi jogging, mers cu bicicleta, înot sau alte sporturi. Petrecerea timpului
liber în natură, o mai bună organizare a programului de lucru, reducerea nivelului de stres, igiena
somnului pentru reducerea insomniilor, adoptarea unui regim alimentar sănătos.
În ceea ce privește limitele normale ale nivelului de anxietate, nu există criterii standard
aplicabile tuturor persoanelor, fiecare persoană reacționând diferit la factori stresori sau
evenimente de viață traumatice.
Anxietatea devine prea mult atunci când este afectată funcționalitatea persoanei, nivelul
îngrijorărilor este copleșitor, nu mai pot fi îndeplinite sarcini cotidiene, persoana în cauză evită
tot mai des activități care cauzează stres, când apare retragerea socială, când există un disconfort
tot mai mare legat de somatizări (tensiune musculară, palpitații, cefalee, disconfort gastric).
Există alimente care scad nivelul de anxietate?
Doctor Uma Naidoo, unul dintre pionierii psihiatriei nutriționale și autoare a cărții „The Food
Mood Connection. Un ghid esențial al alimentelor uimitoare care luptă cu depresia, anxietatea,
OCD, ADHD și multe altele”, a reușit să demonstreze că există alimente care ne pot ajuta în
ameliorarea simptomelor anxioase.
Alimentele care sunt bogate în mod natural în magneziu pot ajuta o persoană să se simtă mai
calmă. Aici putem include: legumele cu frunze verzi (spanacul, varza kale), leguminoasele, nucile,
semințele și cerealele integrale.
De asemenea, un impact pozitiv îl au alimentele bogate în mod natural în zinc: stridiile, caju,
ficatul, carnea de vită și gălbenușurile de ou.
Omega 3 care se găsește în peștele gras, cum ar fi somonul, macroul; alimente vegetale bogate în
uleiuri – semințe de in, de chia, nuci.
Nu în ultimul rând, s-a constatat că există o corelație între creșterea nivelului de antioxidanți și
ameliorarea simptomelor tulburărilor de anxietate. Printre alimentele bogate în antioxidanți se
numără: fasolea roșie, fructele (mere, prune uscate, cireșe), fructele de pădure (mure, căpșuni,
merișoare, zmeură, afine), nucile, turmericul și ghimbirul
Cât de importantă e calitatea somnului și cum o putem îmbunătăți?
„Nu pot să dorm noaptea din cauza grijilor” – este o situație atât de des întâlnită încât a devenit
o expresie comună. Anxietatea afectează calitatea somnului și, la rândul lui, un somn deficitar sau
neodihnitor agravează simptomele specifice anxietății. Este un cerc vicios din care poate fi greu
de ieșit, de aceea o igienă corectă a somnului este deosebit de importantă.
Ne putem ameliora atât durata cât și calitatea somnului respectând câteva principii simple, la
îndemâna oricui, cum ar fi:
- nu mâncăm în patul în care dormim
- nu stăm în pat lucrând la laptop
- în timpul zilei evităm să dormim mai mult de 15-20 de minute
- evităm antrenamentele fizice seara