Tulburarea bipolară sau tulburarea maniaco-depresivă este definită de fluctuația stării emoționale și se caracterizează prin alternanța episoadelor de dispoziție crescută de tip (hipo)maniacal și episoade depresive, și perioade de normalitate (eutimie). Există și așa numitele stări mixte, în care se amestecă elementele depresive cu elemente de euforie sau iritabilitate.
“Cu toții experimentăm variații ale stării emoționale, cu perioade de bună dispoziție și încredere în forțele proprii și perioade de tristețe, de multe ori chiar pe parcursul aceleiași zile; sunt normale. La pacienții cu tulburare bipolară, însă, aceste oscilații sunt ample, extreme, atât în sens pozitiv – mania, cu varianta mai soft, hipomania – cât și în sens negativ – depresia”, spune psihologul Laura Crăciun.
Tulburarea bipolară include mai multe tipuri de diagnostice:
“Tulburarea bipolară I se definește prin episoade maniacale sau mixte care se manifestă pe o perioadă de cel puțin 7 zile, cu manifestare severă a simptomatologiei, persoana are nevoie de îngrjire imediată în spital. De regulă, apar și episoade depresive sau hipomaniacale care durează cel puțin două săptămâni.
Tulburarea bipolară II se manifestă prin cel puțin un episod depresiv major și un episod hipomaniacal, dar niciun episod maniacal.
Tulburarea ciclotimică este mai puțin severă, având perioade alternante de hipomanie și depresie moderată.
Tulburarea bipolară fără altă specificație este folosită pentru a descrie condițiile în care o persoană prezintă elemente de bipolaritate, care însă nu satisfac criteriile pentru nicio tulburare bipolară specificată”.
Care pot fi cauzele și factorii de risc
În prezent, nu se cunosc complet cauzele care duc la declanșarea tulburării bipolare, dar sunt câțiva factori implicați care pot duce la o vulnerabilitate mai mare în cazul anumitor persoane.
“Factorii genetici – istoricul familial de tulburare bipolară reprezintă unul din factorii de risc cei mai constanți și puternici. Riscul de a dezvolta o tulburare bipolară este de 10 ori mai mare decât atunci când este afectată o rudă de gradul I.
Factorii biologici – mai multe studii au arătat că un alt factor de risc poate fi o modificare la nivel chimic al neurotransmițătorilor, în depresie se observă o scădere a nivelului de noradrenalină și serotonină, în timp ce în manie nivelurile de noradrenalină sunt ridicate.
Factorii de risc – stres la un nivel ridicat pe o perioadă mai lungă de timp, apariția unui eveniment traumatic – pierderea unei persoane apropiate, abuz de alcool sau droguri, abuz sexual, alte afecțiuni medicale”, mai spune specialistul de clinica Neuroaxis.
Care pot fi semnele după care poate fi depistată
De regulă, tulburarea bipolară se diagnostichează în perioada adolescenței târzii sau la începutul maturității. Simptomele pot apărea și în perioada copilăriei sau pentru prima dată atunci când o femeie este însărcinată sau după naștere.
“Debutul de obicei este brusc și se manifestă prin schimbarea dispoziției de la episoade (hipo)maniacale, de euforie exacerbată, emoții neobișnuit de intense, comportamente necaracteristice, schimbări ale tiparelor de somn, până la episoade depresive. În timpul unui episod, simptomele se manifestă cea mai mare a parte a zilei și pot dura de la câteva zile până la două săptămâni.
Episodul maniacal sau hipomaniacal (mai puțin intens) se manifestă printr-o stare de euforie excesivă sau iritabilitate extremă. Se consideră episod maniacal atunci când alterarea dispoziției este suficient de severă pentru a provoca o deteriorare semnificativă în funcționarea socială sau profesională. Persoana necesită spitalizare pentru a nu provoca vătămarea celorlalți sau auto-vătămarea.
De ce este caracterizată:
– de un mod de a se simți excesiv de bună, manifestând o stimă de sine ridicată, iluzii de grandoare, expansiv. Încrederea poate crește până la delir de grandoare, persoana să simtă că are legături cu divinitatea
– iritabil, veștile rele sau chiar tragediile nu pot schimba această stare de bine
– euforia se poate schimba rapid în iritare sau furie
– nevoie redusă de somn, în jur de trei ore de somn pe noapte
– tendința de a vorbi mai mult decât de obicei, vorbit cu voce tare, discurs greu de întrerupt, alert
– fuga de idei, capacitate de judecată superficială, consideră că știe tot
– agitație psihomotorie
– comportament riscant sau judecată slabă
– creșterea libidoului, dezinhibat sexual
– pot apărea și elemente facultative, cum ar fi: idei delirante de supraestimare, de putere, idei de persecuție, urmărire, manifestări halucinatorii.
Episodul depresiv se manifestă printr-un sentiment de vid interior și pierderea interesului și plăcerii pentru orice activitate. Afectează persoana din punct de vedere clinic, cât și în sfera socio-profesională.
Se caracterizează prin:
– sentiment de tristețe intens
– pierderea interesului sau plăcerii pentru activitățile de care persoana s-a bucurat cândva
– sentimente de lipsă de valoare sau de vinovăție
– agitație sau lentoare psihomotorie
– lipsa capacității de concentrare
– insomnie sau hipersomnie
– modificări de apetit
– gânduri recurente de moarte sau suicid, ideație suicidară recurentă fără un plan clar sau tentativă de suicid, ori planificarea unui suicid.
În episodul mixt se amestecă simptomele de tip maniacal cu cele de tip depresiv. Se caracterizează prin schimbarea bruscă a dispoziției, iar persoana poate trăi în decursul unei zile ambele stări”, mai spune psihologul Laua Crăciun.
Se poate vindeca?
Tulburarea bipolară este o afecțiune care se manifestă pe tot parcursul vieții, nu se poate vindeca complet, dar urmându-se tratamentele existente se pot obține perioade de stabilitate prelungite.
“Tratamentele utilizate se concentrează în mod convențional pe stabilizarea acută în care scopul este de a aduce persoana dintr-un episod maniacal sau depresiv la o dispoziție eutimică (stabilă), în care obiectivele sunt prevenirea recăderilor, reducerea simptomelor la un nivel în care persoana să poată funcționa.
Tratamentele folosite în cazul acestei afecțiuni sunt:
– terapia medicamentoasă prescrisă de medicul psihiatru
– psihoterapia cognitiv-comportamentală, terapia centrată pe familie, terapia interpersonală, terapia de grup
– tratamentul electroconvulsivant
– activitatea fizică regulată”.
Seamănă cu altă afecțiune?
Tulburarea bipolară și schizofrenia sunt afecțiuni psihiatrice care prezintă elemente de diagnostic commune, dar și diferențe notabile.
Tulburarea bipolară provoacă schimbări ale dispoziției, gândirii și nivelului de energie. Schizofrenia face ca o persoană să piardă legătura cu realitatea.